Sâmbătă 24 aprilie 2010, la finalul lucrărilor Forumului Presei Româneşti din SUA şi Canada, desfăşurat la Chicago, a luat fiinţă Asociaţia de Presă Română Nord Americană (North American Romanian Press Association – NARPA).

Certificatul de naştere al acestei asociaţii a fost semnat, într-un context social care va rămâne cu siguranţă parte din istoria românilor în America, de către următorii reprezentaţi ai presei româneşti din SUA şi Canada: Octavian Cojan – decanul de vârstă al jurnaliştilor – colaborator al emisiunii „Radio Mândră Românie” din Chicago şi preşedinte al organizaţiei „Illinois Romanian American Community Inc.”, Grigore L. Culian – editor şef al ziarului „New York Magazin” din New York, Petru Amarei – preşedinte şi fondator al televiziunii „Romanian TV Network” din Chicago şi Paul Antelute – reprezentând aceeaşi televiziune, Steven Bonica – redactor şef al ziarului „Romanian Tribune” şi fondator al organizaţiei „Romanian-American Network Inc.” din Chicago, Marian Petruţa – editor de Chicago al ziarului „Gândacul de Colorado”, Vasile Bouleanu – reprezentând grupul de discuţii pe internet „Free Press Romania” din Chicago, Sorin Pintiliuc – director şi redactor al „Romanian-Portal.Com” din Chicago, Ştefan Străjeri – redactor şef al ziarului „Curentul Internaţional” din Detroit şi Gheorghe Chindriş colaborator la acelaşi ziar, Tudor Petruţ – editor de Los Angeles al ziarului „Gândacul de Colorado” şi corespondent al revistei „RomanianVIP” din Dallas-Texas, Sebastian Rus şi Vasile Mureşan – fondatori şi redactori ai „Radio Diaspora Online” din Boston, Nicholas Buda – editor de New York al ziarului „Gândacul de Colorado” şi colaborator al ziarelor „New York Magazin” şi „The Romanian Echo”.

Din Canada am avut fericirea să avem ca şi reprezentat al presei româneşti pe d-na Magdalena Manea – redactor şef de la ziarul „Acasă” din Toronto. De asemenea în primele două zile ale Forumului a participat şi Pr. Prof. Dr. Theodor Damian – reprezentând publicaţia „Lumină Lină” de la New York. Din România a participat şi jurnalista Corina Alexandra Stoicescu – de la revista „Libertatea pentru femei” (Ringier Media Group) din Bucureşti, prin videoconferinşă pe internet am avut participarea d-nei Daniela Soroş – Redactor şef al agenţiei de presă „Romanian Global News” din Bucureşti, iar prin teleconferinşă au participat domnul Secretar de Stat Eugen Tomac – şef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi domnul Mircea Lubanovici – deputat în Parlamentul României reprezentând colegiul 3 diaspora. Totodată, domnul Consul General Lucian Leuştean a reprezentat Consulatul General al României de la Chicago

Cu această ocazie, iniţiatorul propunerii de asociere a tuturor jurnaliştilor români din America si Canada într-o organizaţie profesională, dl Sebastian Rus mentiona: „Puterea diasporei nu e o himeră ci o realitate! Trebuie să precizăm că cel mai mare capital pe care îl avem este entuziasmul, care combinat cu resursele finaciare personale şi atitudinea I CAN DO IT – au ca rezultat ceea ce vedem noi astăzi în diaspoara: publicaţii de presă, radiouri online, televiziuni prin cablu şi bloguri de succes ale românilor. Comunitatea este o forţă – să ne constituim deci într-o comunitate jurnalistică, deoarece doar ca o voce comună şi unitară vom putea fi auziţi mai puternic…”

De la Bucureşti, într-o teleconferinşă, dl Eugen Tomac – Secretar de Stat si şef al Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, a adresat salutul său jurnaliştilor întruniţi la Chicago astfel: „De la sediul guvernului, din Bucureşti, am dorit să vă salutăm şi să vă transmitem regretul că nu am putut să fim alături de dvs. acolo, la Chicago. Sunt convis însă că acest prim pas este extrem de important pentru a întări legăturile dintre ţara mamă şi dvs. şi vă rog să apelaţi cu încredere de fiecare dată când credeţi că noi putem contribui prin resursele umane şi materiale pe care le avem… Doresc mult succes lucrărilor Forumului şi sper să ne vedem cât de curând.”

Prezent la lucrările acestui Forum, dl Lucian Leuştean – Consul General al României la Chicago, spunea printre altele că „deşi se părea a fi o zi dificilă de la început, datorită obstacolelor tehnice care au stat în faţa reuniunii… nici soare n-a fost afară, cu toate acestea s-a realizat un lucru deosebit, unii au zis chiar istoric, s-ar putea să fie chiar aşa… viitorul va demonstra aceasta. Un lucru deosebit s-a realizat totuşi astăzi: s-a înfiinţat o Asociaşie a Presei Româno-Americane incluzând-o aici şi pe cea din Canada, asociaţie care se poate dovedi extrem de utilă manifestându-şi prezenşa în spaţiul public, atât din comunităţile din SUA şi Canada, cât şi din România. Consider că Forumul Presei Româneşti reunit la Chicago… este o reuşită!”

Pe data de 13 Aprilie 2010, Maria Papas, Cook County treasurer of Chicago, va invita la deschiderea unui nou vernisaj de pictura al Maestrului Alexandru Darida. Evenimentul va avea loc la ora 3:30 PM in Cook County building, 118 North Clark Street, Suite 112, Chicago. Picturile vor ramane expuse pentru iubitorii de arta si vizitatori la aceeasi locatie in galeria primariei Chicago pana la data de 21 Mai 2010.

Tematica expusa este o reprezentare plastica a unor subiecte de mare actualitate ale societatii contemporane cum ar fi: cercetarea cu celule stem, omul ca parte integranta din natura sau surse de energie regenerabila, o tematica dificila atat prin complexitatea ei, dar si prin incercarea unei abordari corecte din punct de vedere etic.

“Este de datoria artistului sa exploreze aceste subiecte, pentru ca ei sant ca niste barometre, iar prin arta lor reflecta o anumita era. Trebuie sa fim sensibili la realitatea din jurul nostru si sa dam expresie timpului nostru in forma artei” spune Darida. Capacitatea artei de a concentra valentele spirituale ale unei comunitati, trece mult dincolo de o relatare istoriografica sau o analiza sociologica.

Intr-o lume in care tendintele divergente sant din ce in ce mai accentuate, Alexandru Darida se remarca prin excelenta prin puterea de a trece dincolo de forma de manifestare a lucrurilor inspre principiul care le genereaza, in incercarea de a gasi un limbaj comun, exprimat extrem atat de sugestiv in arta sa.

“Realitatea unui lucru, nu sta in forma sa externa, ci in esenta lui…Este imposibil de a explora ceva esential imitand suprafata externa a lucrurilor”, sant cuvintele marelui Constantin Brancusi, un pionier al artei moderne, care au lasat o puternica amprenta in ultimele lucrari ale lui Darida. Inspirat de genialitatea lui Brancusi, Darida recunoaste de asemenea si influenta lui Calder; arta sa, spune maestrul, situandu-se undeva intre simplitatea lui Brancusi si caracterul sofisticat al lui Calder.

Discursul asupra celulelor stem se prezinta ca o sculptura acrilica, in care artistul foloseste figuri geometrice perfecte: cercul-ca expresie a manifestatului si care rezulta prin iradierea centrului, a principiului; patratul – care simbolizeaza materialul, lumea empirica in forma ei cristalizata. Prin folosirea linilor clare, alternand transparenta, culoarea si umbra, autorul intentioneaza sa ne focalizeze atentia inspre energia care strabate dincolo de suprafata subiectului expus.

Din paleta de preocupari ale autorului nu puteau lipsi temele clasice ale culturii: iubirea, speranta, bucuria, carora le opune suferintei, fricii sau mortii, dorind astfel sa creeze tensiuni si emotii care exprima probabil cel mai bine realismul conditiei umane.

Mare cunoscator si iubitor de muzica, aceasta are un loc privilegiat in arta sa. Folosind ingenios simbolurile si liniile curbe, confera imaginilor dinamismul si armonia, care amintesc ceva din echilibrul primordial. Gasim la Darida o complementaritate perfecta intre muzica, natura sau ultimele frontiere din cercetarea stiintifica, concepute intr-un timp care nu este altceva decat un dar dat noua pentru a ne implini vocatia.

Progresul in activitatea sa artistica, reprezinta in acelasi timp o scriere a jurnalului personal, consemnand istoria in desfasurare, dupa cum spune artistul “Nu fac altceva decat sa-mi pictez jurnalul zilnic”

Pentru Radio Diaspora Online: Mariana Cuceu MD, MPH si Marcel Cuceu MD,STB

A treia ediţie a Simpozionului de Spiritualitate Ortodoxă Românească organizat de Arhiepiscopia noastră a avut loc sâmbătă, 6 martie 2010, la Facultatea de Teologie a Universităţii St. Thomas din St. Paul, Minnesota. Sub titlul „Niceea şi Constantinopol: O mărturisire de credinţă şi sursă de unitate” au avut prezentări următorii:
1. IPS Arhiepiscop Nicolae – Ousia şi Hypostases în Crezul de la Niceea.

2. Dr. Dragoş Giulea – În căutarea „naturii dumnezeieşti”. Sinteza pro-Niceeană a Sf. Vasile al Cezareei Capadociei.

3. Pr. Dr. Paul Weche – Câteva implicaţii pastorale ale Crezului Niceo-Constantinopolitan.

4. Pr. Dr. Nicolai Buga – „Libertas Ecclesiae” de la Constantin la Theodosie.

5. Dr. Steven Matthews – Despre originea Crăciunului: Niceea şi Sărbătoarea Naşterii Domnului.
Fiecare prezentare a fost urmată de discuţii interesante asupra temei. Audienţa numeroasă, în majoritate ne-ortodocşi, au putut să descopere perspective puţin cunoscute asupra discuţiilor teologice ce au dus la formularea Crezului la primele două Sinoade Ecumenice, ca şi alte implicaţii ale acestei mărturisiri de credinţă asupra istoriei posterioare a Bisericii.
După prezentări şi recepţie, seara s-a încheiat cu slujba Vecerniei la parohia românească Sf. Ştefan din South St. Paul. Preoţii ortodocşi di zona Minneapolis-St. Paul s-au alăturat în rugăciune celor doi ierarhi români, IPS Arhiepiscop Nicolae şi PS Episcop Vicar Ioan Casian, ca şi preotului paroh Ioan Poptelecan şi credincioşilor parohiei Sf. Ştefan.

Sala Sociala a bisericii ortodoxe romane „Sfanta Maria” din localitatea americana Colleyville gazduieste in perioada 14 martie – 11 aprilie o expozitie de fotografie inedita, deschisa tuturor romanilor, familiilor si prietenilor lor, fiind o ocazie unica de a arata tuturor “reusitele” personale, transmite Romanian Global News, care citeaza pagina de web a romanilor din Dallas.

Expozitia va avea doua sectii: R Romania si B “My Best of the Best”. Se primesc si se expun numai fotografii originale (care sa respecte drepturile de autor). Nu pot fi aduse fotografii fara acordul autorului. Fotografiile, care vor avea marimea 8″x10″, trebuie aduse si depuse in cutia albastra de la biserica cu eticheta „fotografii” sau trimise prin posta. Fiecare fotografie va primi un cod si va fi expusa in ordinea sosirii. Se pot trimite maxim 5 fotografii pe persoana si maxim 15 pe familie. Fotografiile trebuie marcate cu post-it pe spate cu numele si prenumele autorului, titlul, sectia R or B. Toate fotografiile vor fi publicate intr-un album care va fi pus la vanzare. Dupa ce fiecare fotografie a primit un cod, autorii sunt rugati sa trimita o copie digitala a fotografiilor la adresa dde e-mail (la attachment name indicati codul fotografiei) care va fi anuntata ulterior. Pretul albumului va fi in functie de costul de editare. Toate castigurile expozitiei vor merge la Scoala de Duminica pentru Copii.

Costul unui bilet de intrare ($5) include un buletin de vot pentru selectia fotografiilor favorite la urmatoarele categorii: Compozitie 1, 2, 3 – Alegerea Subiectului, Locatie, Originalitate; Comunicare 1, 2, 3 – Stare de Spirit, Sentiment, Simturi; Arta 1, 2, 3 – Prezentare Artistica , Impact vizual, Culori, Planuri, Incadrare, Esenta subiectului, Detaliile; Tehnica 1, 2, 3 – Tehnica Fotografica, Calitate, Redarea lumini, Prezentarea detaliilor.

Evenimentul este organizat de Sectia de Tineret a Consiliului Parohial cu sprijinul membrilor Consiliului Parohial. Pentru alte informatii e-mail ilbilb@att.net.AdresaAceastă adresă e-mail este protejată împotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. bisericii (pentru fotografiile trimise prin posta): St. Mary’s Romanian Orthodox Church, Exhibition, 3801 Glade Rd., Colleyville, Texas 76034. Expozitia va putea fi vizitata miercuri, joi, vineri – 16:00 la 20:00, sambata 12:00 la 20:00, duminica 12:00 la 18:00.

Asociaţia Culturală ADSUM  şi Revista ZIP, organizează prima ediţie a Concursului de Poezie în Limba Română „Îngerul Blond”. Premiile concursului vor fi în bani şi obiecte, având o valoare totală de 8 000 RON, se arata intr-un comunicat de presa primit la redactie.

Concursul se adresează tuturor vorbitorilor de limba română care au împlinit vârsta de 16 ani până la data de 15 februarie 2010. Concursul este organizat pentru a marca Ziua Internaţională a Poeziei (21 martie), dar şi ca un omagiu adus poetului Nichita Stănescu (născut în data de 31 martie) şi are ca scop dezvoltarea sensibilităţii estetice şi valorificarea potentialului creativ al participanţilor, în condițiile unei depline libertăti de creatie.

Tema şi forma poeziei sunt la libera alegere a participanţilor, singurele condiţii fiind ca textul să se încadreze în genul „poezie” să fie corect redactat în limba română  şi să nu depăşească 2500 de caractere fără spaţii.

Toate creaţiile eligibile vor fi analizate de un juriu format din 7 (şapte) membri, câştigătorii concursului fiind desemnaţi în funcţie de punctajul acordat de juriu.

Înscrierea în concurs se va desfăşura în perioada 15 februarie – 15 martie 2010, câştigătorii urmând a fi desemnaţi la data de 21 martie 2010, în cadrul evenimentului „Frunză verde de albastru” organizat de Asociaţia ADSUM în parteneriat cu Biblioteca Naţională a României.

Sursa: RGNewss

Weekendul 4-6 Decembrie a avut o dubla insemnatate pentru romanii din diaspora si mai ales pentru romanii din Boston. Cu totii am trecut prin tumultul provocat de alegerea presedintelui Romaniei. Nu au scapat nici romanii din diaspora de aceasta provocare. Pe langa acest eveniment major, Bostonul a gazduit zilele trecute un eveniment de o importanta deosebita atat pentru diaspora dar mai ales pentru Romania. Mai precis pentru viitorul ei. Un numar de peste 60 de tineri romani, studenti la cele mai prestigioase universitati din lume dar nu numai, au fost prezenti la Boston manati de un proiect interesant si ambitios: “Romania anului 2020.” Adunati sub umbrela Organizatiei Mondiale a tinerilor studenti si profesionisti romani, participantii si-au dat intalnire pentru a doua oara acest an intr-unul dintre cele mai importante centre culturale americane pentru a discuta viitorul tarii lor. In timp ce Romania impreuna cu diaspora se aduna la urne sa-si aleaga un presedinte pentru urmatorii cinci ani, acesti tineri entuziasti aveau planuri mult mai mari si mai indraznete: creionarea unei noi Romanii, o Romanie a viitorului; dar nu a celui indepartat. De multe ori in cercurile de tineri se poate auzi vorbindu-se despre cum ar vedea ei lucrurile, despre ceea ce ar trebui schimbat. De cele mai multe dati insa prea putin se realizeaza. Planurile se rezuma doar la discutii private si nimic mai mult. De data asta lucrurile au stat putin altfel. Acesti “romani ai viitorului” pe langa discursuri pozitiviste au venit cu ceva in plus. Au adus cu ei la Boston un plan de actiune, cu pasi concreti care ar trebui urmati de fiecare dintre noi pentru ca in cel mai scurt timp posibil o reala schimbare sa se produca. Chiar daca alegerile prezidentiale au reprezentat un interes sporit pentru toata romanimea, gandul lor se indrepta mai mult spre ziua cand si randul lor va veni. Si pentru ca sa nu fie luati prin surprindere au inceput constiinciosi sa-si dezvolte propriile lor concepte. Acesti tineri au vrut parca sa mearga impotriva tuturor predictiilor care ne cereau sa mai avem rabdare inca o generatie sau poate chiar doua. Pentru ei viitorul incepe in 2020. Si pentru ca pana atunci nu mai sunt decat zece ani, s-au pus pe treaba, timp de pierdut nemaifiind. Conferinta a inceput pe data de 4 Decembrie la Boston fiind gazduita de universitatile Harvard si MIT in colaborare cu Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Fundatia Dinu Patriciu, si cu sprijinul Institutului Cultural Roman din New York. Din dorinta de a afla detalii legate atat de GRSP Society cat si de Conferinta organizata la Boston, RadioDiasporaOnline a stat de vorba cu domnul Radu Tatucu, unul dintre vice-presedintii GRSP. Domnul Tatucu a fost de asemenea si unul dintre organizatorii conferintei de la Boston. De la el am aflat ca aceasta a doua conferinta anuala GRSP cu tema “Proiectul Romania 2020: Ce putem face pentru Romania in urmaorii zece ani” are ca scop de a aduce impreuna tineri studenti si profesionisti romani din intreaga lume pentru a dezbate, a schimba idei, a discuta nu doar atat problemele Romaniei, cat mai ales solutiile la acele proleme, si de asemenea cum vad ei Romania anului 2020. Scopul Conferintei a fost ca GRSP impreuna cu actualii sau viitorii parteneri sa inceapa sa lucreze pe proiecte bine definite cu rezultate si impact masurabil si incet incet sa aiba un impact pozitiv la scara mai mica sau mai mare asupra dezvoltarii viitoare a Romaniei.Plecand de la constatarea dezbinarii romanilor din comunitatile locale din diaspora si nefiind o comunicare sau o legatura intre ele, GRSP Society se vrea a fi un fel de punte, de legatura intre acestea. Se vrea a fi mai mult decat o platforma de networking, de acestea romanii din diaspora neducand lipsa, opina domnul Radu Tatucu. “Ideal ar fi ca membri GRSP sa se implice mai mult decat doar networking.” Se vrea ca membri sa fie implicati in proiecte, sa vina cu idei, cu propuneri, si sa-si dedice eventual 2-3 ore pe saptamana organizatiei. Pe plan local aceasta organizatie ar vrea sa aduca sub umbrela GRSP celelalte organizatii romanesti din zona Bostonului dar nu numai, astfel realizandu-se legaturi intre toti romanii din diaspora. Discursurile motivationale au deschis sirul dezbaterilor insistandu-se pe ideea implicarii active in ceea ce priveste Romania. Acest lucru trebuie facut atat de cei aflati in tara cat mai ales de romanii din diaspora. Daniela Fugaru Kammrath, participanta la acest simpozion, a tinut un discurs in prima zi a conferintei, subliniid importanta angajarii active in dezvoltarea Romaniei. De asemenea a incercat sa creioneze un plan de actiune pentru romanii din Diaspora: “nu este nevoie sa mergi in Romania pentru a fi implicat in proiectul Romaniei anului 2020. Poti sa iti dedici o ora pe saptamana acestui proiect, folosind internetul si video-conferintele.” Atata timp cat ai o viziune si vrei sa faci ceva nu trebuie decat sa iti exprimi punctul de vedere hotarat, pentru ca ceilalti care simt la fel sa ti se alature. Conferinta GRSPSociety se anunta una extrem de interesanta daca ne uitam doar la programul ei. Isi anuntasera prezenta persoane importante atat din Romania (Emil Hurezeanu, scriitor, jurnalist si presedinte al trustului Realitatea) cat si din Statele Unite ale Americii (Simona Miculescu, ambasadorul Romaniei la Natiunile Unite sau Dan Dimancescu, presedinte al BEH LLC si consul onorific al Romaniei in Boston.) Un discurs interesant a avut si doamna ambasador Simona Miculescu care spre surprinderea unora dintre participanti, si cu scuzele de rigoare fata de non-vorbtorii de limba romana, a tinut sa se adreseze audientei in limba materna. Acest lucru a fost explicat prin faptul ca pentru aceasta interventie domnia sa s-a pregatit mental si emotional in limba romana. Doamna ambasador si-a inceput discursul cu o intrebare retorica care de obicei fiecare dintre noi si-o adreseaza in fiecare an in preajma zilei de 1 Decembrie: “Ce motiv avem sa ne mandrim cu faptul ca suntem romani?” O intrebare care te indeamna sa iti identifici un rost pe lume ca si roman. Domnia sa a afirmat ca “orice proiect care vizeaza transformarea Romaniei si modernizarea ei trebuie sa inceapa prin a fi mandri si a o iubi.” Acest lucru a fost mentionat inca dintru inceput deoarece asa cum unele ziare au opinat Romania este o tara neiubita sau iubita insuficient. Prea putini sunt cei care dau Romaniei fara a astepta ceva in schimb. Din ce in ce mai rar ii vedem pe cei care “pun osul la munca si mintea la contributie.” De prea multe ori ii vedem pe romani si mai ales pe cei din afara cum isi discrediteaza propria tara “pentru lipsuri pe care chiar noi le provocam sau pentru defecte care sunt de fapt ale noastre.” “Cat timp Romania va fi o tara neiubita sau iubita insuficient nimic nu se va schimba in mai bine in vietile romanilor. Daca vom vrea sa traim mai bine ar trebui sa incepem prin a darui mai mult si de a fi EMINAMENTE pozitivi. Pentru ca trebui sa ne vindecam de mentalitati anacronice, de ancestrala noastra tendinta spre resemnare, de faptul ca lauda o merita cel care ajunge primul, nu cel care face efortul cel mai mare, de faptul ca in loc sa ne uram “spor la treaba” ne uram “serviciu usor.” Sa incercam sa-i dam tarii, nu doar sa-i cerem, pentru ca noi suntem si bratul si creierul ei, si mai ales sufletul ei.” Facand referinta la discursul presedintelui american Barack Obama, doamna ambasador a mentionat ca “schimbarea nu se va intampla daca asteptam sa ne-o aduca altcineva, sau daca asteptam alte vremuri. Noi toti suntem cei pe care i-am asteptat. Noi suntem schimarea pe care am cautat-o.” Adresandu-se tierilor studenti prezenti din intreaga lume a subliniat faptul ca acestia reprezinta “adevarata schimbare” pentru ca au “mult curaj, inteligeta scanteietoare, optimism, creativitate, pozitivism, puritate, pro-activism si pragmatism, care nu-i o specialitate romaneasca.” Deasemenea s-a concluzionat ca “esentiala este si schimbarea reala, profunda si sistematica a mentalitatilor si a felului in care educatia este facuta astazi in Romania: in scoala si acasa…. Avem nevoi de o scoala cladita in mod real pe valori precum integritatea, dezvoltarea personala permanenta, flexibilitatea, creativitatea si spiritul critic care sunt fundamentele oricarei schimbari durabile in educatie. De asemenea am avea nevoie de leadership si abilitati de comunicare publica, nu ca si cursuri optionale ci ca si materii obligatorii in scoala romaneasca.” Doamna Simona Miculescu a insistat ca tinerii trebuie sa fie clar implicati ca parteneri reali in actul educational. “Guvernul, companiile private, ONG-urile si toti ceilalti actori sociali trebuie sa dialogheze in mod real cu voi.” Mesajul demnitarului roman a mers pe ideea promovarii unei atitudini pro-active din partea studentilor si a tinerilor profesionisti care au experienta unei alte culturi decat cea romaneasca, pentru ca “e cruciala perspectiva voastra asupra nevoilor Romanie, asupra prioritatilor pe care tinerii romani ar trebui sa si le insuseasca.” Ambasadorul roman a incheiat cu convingerea “ca tinerele elite pot influenta deciziile politice si pot ghida modul in care institutiile publice raspund preocuparilor lor, indiferent de situarea lor geografica.” Doamna Miculescu vede si cateva moduri in care aceasta s-ar putea realiza: de la simpla impartasire a experientelor acumulate prin intermediul blogurilor sau al altor platforme inovative de comunicare pana la crearea de campanii, de programe comune cu guvernul, cu diferite ONG-uri sau asociatii studentesti romanesti.” In continuare s-a pledat pentru “incapatanare constructiva si actiune dinamica. Pe de alta parte, in calitate de ambasador, doamna Miculescu si-a asumat criticile pe care le-a auzit de-a lungul timpului privind incapacitatea statului in a crea programe viabile care sa incurajeze reintoarcerea tinerilor intelectuali. “Tot ce stiu e insa ca guverne succesive au incercat diverse variante de actiune in acest sens. Deci deschiderea, bunavointa, dorinta de a construi in acest sens exista indiferent de culoarea politica a guvernarilor.” Mai mult poate fi realizat insa prin lansarea unor propuneri concrete venite din exteriorul institutiilor statului. Doamna ambasador si-a incheiat alocutiunea cu convingerea ca noua conducere a Romaniei, oricare ar fi ea, va avea ca una din prioritati identificarea unor solutii de a impiedica tinerii care studiaza in strainatate sa devina la intoarcerea acasa niste “motoare de supersonic puse sa macine graunte.” Programul conferintei a inclus si un spectacol de comedie al actorului Horatiu Malaele, care a descretit fruntile audientei in stilui caracteristic. La acest eveniment au participat pe langa membri GRSPSociety si membri ai comunitatii romanesti locale. Pe parcursul intregului week-end programul Conferintei a fost unul extrem de incarcat, pe agenda gasindu-se atat discursurile invitatilor cat si sesiunile de lucru ale participantilor. Evenimentul s-a incheiat cu Adunarea Generala a GRSPSociety, prilej cu care un nou comitet executiv a fost ales.

Pe 8 octombrie premiul academiei suedeze a fost acordat scriitoare romance de expresie germana, Herta Mueller pentru descrierea realitatilor romanesti ale anilor ‘70 -’80 din spatiul transilvan.Nascuta intr-o familie de svabi, Herta Mueller a fost crescuta si educata in timpul regimului comunist si odata cu publicarea primei carti <>, 1982- ea intra in vizorul Securitatii si isi pierde slujba de profesoara de limba germana, apoi e fortata sa -si paraseaca si postul de traducatoare dintr-o fabrica de pe langa Timisoara. Romanele sale descriu o viata sumbra in care oamenii sunt doar stafii in propria viata, cuprinsi de o deznadejde fara sfarsit si redusi la tacere de aparatul de represiune comunista.Romane ca << Tara prunelor verzi >> sau << Intalnirea >>, zugravesc o fresca sumbra a vietii banatenilor din acea perioada de existenta totalitara. Stilul Hertei Mueller este dupa declaratia membrilor academie suedeze unul foarte original,de o arta poetica impresionanta, presarat cu imagini vii de o sinceritate dezarmanta ce descriu destinul celor dezmosteniti de soarta.Ultima carte a autoarei << Rasuflare intretaiata >> este propusa pentru premiul national de carte din Gemania care urmeaza sa se decerneze la mijlocul lunii octombrie.Herta Mueller a emigrat in Germania in 1987 impreuna cu sotul ei nuvelistul Richard Wagner si a inceput sa publice masiv in limba germana care o va consacra mai tarziu.Herta Mueller este doar a 12- a femeie din lume care a primit vreodata premiul respectiv care se acorda anual de la stabilirea lui in 1895 de catre industriasul suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei.Acest premiu este primul acordat vreodata unui scriitor roman , desi au mai fost nominalizati in trecut si scriitorii Nichita Stanescu si Marin Sorescu.Au mai castigat premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina, omul de stiinta american de origine romana G.Emil Palade si premiul Nobel pentru Pace, Elie Wiesel -scriitor evreu de origine romana.Acordarea acestui premiu are o dubla semnificatie si anume, plaseaza o epoca din istoria europeana moderna in circuitul mondial al literaturii si o semnificatie speciala : aseaza spatiul literar romanesc pe un teren ferm in constiinta universala.