Weekendul 4-6 Decembrie a avut o dubla insemnatate pentru romanii din diaspora si mai ales pentru romanii din Boston. Cu totii am trecut prin tumultul provocat de alegerea presedintelui Romaniei. Nu au scapat nici romanii din diaspora de aceasta provocare. Pe langa acest eveniment major, Bostonul a gazduit zilele trecute un eveniment de o importanta deosebita atat pentru diaspora dar mai ales pentru Romania. Mai precis pentru viitorul ei. Un numar de peste 60 de tineri romani, studenti la cele mai prestigioase universitati din lume dar nu numai, au fost prezenti la Boston manati de un proiect interesant si ambitios: “Romania anului 2020.” Adunati sub umbrela Organizatiei Mondiale a tinerilor studenti si profesionisti romani, participantii si-au dat intalnire pentru a doua oara acest an intr-unul dintre cele mai importante centre culturale americane pentru a discuta viitorul tarii lor. In timp ce Romania impreuna cu diaspora se aduna la urne sa-si aleaga un presedinte pentru urmatorii cinci ani, acesti tineri entuziasti aveau planuri mult mai mari si mai indraznete: creionarea unei noi Romanii, o Romanie a viitorului; dar nu a celui indepartat. De multe ori in cercurile de tineri se poate auzi vorbindu-se despre cum ar vedea ei lucrurile, despre ceea ce ar trebui schimbat. De cele mai multe dati insa prea putin se realizeaza. Planurile se rezuma doar la discutii private si nimic mai mult. De data asta lucrurile au stat putin altfel. Acesti “romani ai viitorului” pe langa discursuri pozitiviste au venit cu ceva in plus. Au adus cu ei la Boston un plan de actiune, cu pasi concreti care ar trebui urmati de fiecare dintre noi pentru ca in cel mai scurt timp posibil o reala schimbare sa se produca. Chiar daca alegerile prezidentiale au reprezentat un interes sporit pentru toata romanimea, gandul lor se indrepta mai mult spre ziua cand si randul lor va veni. Si pentru ca sa nu fie luati prin surprindere au inceput constiinciosi sa-si dezvolte propriile lor concepte. Acesti tineri au vrut parca sa mearga impotriva tuturor predictiilor care ne cereau sa mai avem rabdare inca o generatie sau poate chiar doua. Pentru ei viitorul incepe in 2020. Si pentru ca pana atunci nu mai sunt decat zece ani, s-au pus pe treaba, timp de pierdut nemaifiind. Conferinta a inceput pe data de 4 Decembrie la Boston fiind gazduita de universitatile Harvard si MIT in colaborare cu Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Fundatia Dinu Patriciu, si cu sprijinul Institutului Cultural Roman din New York. Din dorinta de a afla detalii legate atat de GRSP Society cat si de Conferinta organizata la Boston, RadioDiasporaOnline a stat de vorba cu domnul Radu Tatucu, unul dintre vice-presedintii GRSP. Domnul Tatucu a fost de asemenea si unul dintre organizatorii conferintei de la Boston. De la el am aflat ca aceasta a doua conferinta anuala GRSP cu tema “Proiectul Romania 2020: Ce putem face pentru Romania in urmaorii zece ani” are ca scop de a aduce impreuna tineri studenti si profesionisti romani din intreaga lume pentru a dezbate, a schimba idei, a discuta nu doar atat problemele Romaniei, cat mai ales solutiile la acele proleme, si de asemenea cum vad ei Romania anului 2020. Scopul Conferintei a fost ca GRSP impreuna cu actualii sau viitorii parteneri sa inceapa sa lucreze pe proiecte bine definite cu rezultate si impact masurabil si incet incet sa aiba un impact pozitiv la scara mai mica sau mai mare asupra dezvoltarii viitoare a Romaniei.Plecand de la constatarea dezbinarii romanilor din comunitatile locale din diaspora si nefiind o comunicare sau o legatura intre ele, GRSP Society se vrea a fi un fel de punte, de legatura intre acestea. Se vrea a fi mai mult decat o platforma de networking, de acestea romanii din diaspora neducand lipsa, opina domnul Radu Tatucu. “Ideal ar fi ca membri GRSP sa se implice mai mult decat doar networking.” Se vrea ca membri sa fie implicati in proiecte, sa vina cu idei, cu propuneri, si sa-si dedice eventual 2-3 ore pe saptamana organizatiei. Pe plan local aceasta organizatie ar vrea sa aduca sub umbrela GRSP celelalte organizatii romanesti din zona Bostonului dar nu numai, astfel realizandu-se legaturi intre toti romanii din diaspora. Discursurile motivationale au deschis sirul dezbaterilor insistandu-se pe ideea implicarii active in ceea ce priveste Romania. Acest lucru trebuie facut atat de cei aflati in tara cat mai ales de romanii din diaspora. Daniela Fugaru Kammrath, participanta la acest simpozion, a tinut un discurs in prima zi a conferintei, subliniid importanta angajarii active in dezvoltarea Romaniei. De asemenea a incercat sa creioneze un plan de actiune pentru romanii din Diaspora: “nu este nevoie sa mergi in Romania pentru a fi implicat in proiectul Romaniei anului 2020. Poti sa iti dedici o ora pe saptamana acestui proiect, folosind internetul si video-conferintele.” Atata timp cat ai o viziune si vrei sa faci ceva nu trebuie decat sa iti exprimi punctul de vedere hotarat, pentru ca ceilalti care simt la fel sa ti se alature. Conferinta GRSPSociety se anunta una extrem de interesanta daca ne uitam doar la programul ei. Isi anuntasera prezenta persoane importante atat din Romania (Emil Hurezeanu, scriitor, jurnalist si presedinte al trustului Realitatea) cat si din Statele Unite ale Americii (Simona Miculescu, ambasadorul Romaniei la Natiunile Unite sau Dan Dimancescu, presedinte al BEH LLC si consul onorific al Romaniei in Boston.) Un discurs interesant a avut si doamna ambasador Simona Miculescu care spre surprinderea unora dintre participanti, si cu scuzele de rigoare fata de non-vorbtorii de limba romana, a tinut sa se adreseze audientei in limba materna. Acest lucru a fost explicat prin faptul ca pentru aceasta interventie domnia sa s-a pregatit mental si emotional in limba romana. Doamna ambasador si-a inceput discursul cu o intrebare retorica care de obicei fiecare dintre noi si-o adreseaza in fiecare an in preajma zilei de 1 Decembrie: “Ce motiv avem sa ne mandrim cu faptul ca suntem romani?” O intrebare care te indeamna sa iti identifici un rost pe lume ca si roman. Domnia sa a afirmat ca “orice proiect care vizeaza transformarea Romaniei si modernizarea ei trebuie sa inceapa prin a fi mandri si a o iubi.” Acest lucru a fost mentionat inca dintru inceput deoarece asa cum unele ziare au opinat Romania este o tara neiubita sau iubita insuficient. Prea putini sunt cei care dau Romaniei fara a astepta ceva in schimb. Din ce in ce mai rar ii vedem pe cei care “pun osul la munca si mintea la contributie.” De prea multe ori ii vedem pe romani si mai ales pe cei din afara cum isi discrediteaza propria tara “pentru lipsuri pe care chiar noi le provocam sau pentru defecte care sunt de fapt ale noastre.” “Cat timp Romania va fi o tara neiubita sau iubita insuficient nimic nu se va schimba in mai bine in vietile romanilor. Daca vom vrea sa traim mai bine ar trebui sa incepem prin a darui mai mult si de a fi EMINAMENTE pozitivi. Pentru ca trebui sa ne vindecam de mentalitati anacronice, de ancestrala noastra tendinta spre resemnare, de faptul ca lauda o merita cel care ajunge primul, nu cel care face efortul cel mai mare, de faptul ca in loc sa ne uram “spor la treaba” ne uram “serviciu usor.” Sa incercam sa-i dam tarii, nu doar sa-i cerem, pentru ca noi suntem si bratul si creierul ei, si mai ales sufletul ei.” Facand referinta la discursul presedintelui american Barack Obama, doamna ambasador a mentionat ca “schimbarea nu se va intampla daca asteptam sa ne-o aduca altcineva, sau daca asteptam alte vremuri. Noi toti suntem cei pe care i-am asteptat. Noi suntem schimarea pe care am cautat-o.” Adresandu-se tierilor studenti prezenti din intreaga lume a subliniat faptul ca acestia reprezinta “adevarata schimbare” pentru ca au “mult curaj, inteligeta scanteietoare, optimism, creativitate, pozitivism, puritate, pro-activism si pragmatism, care nu-i o specialitate romaneasca.” Deasemenea s-a concluzionat ca “esentiala este si schimbarea reala, profunda si sistematica a mentalitatilor si a felului in care educatia este facuta astazi in Romania: in scoala si acasa
. Avem nevoi de o scoala cladita in mod real pe valori precum integritatea, dezvoltarea personala permanenta, flexibilitatea, creativitatea si spiritul critic care sunt fundamentele oricarei schimbari durabile in educatie. De asemenea am avea nevoie de leadership si abilitati de comunicare publica, nu ca si cursuri optionale ci ca si materii obligatorii in scoala romaneasca.” Doamna Simona Miculescu a insistat ca tinerii trebuie sa fie clar implicati ca parteneri reali in actul educational. “Guvernul, companiile private, ONG-urile si toti ceilalti actori sociali trebuie sa dialogheze in mod real cu voi.” Mesajul demnitarului roman a mers pe ideea promovarii unei atitudini pro-active din partea studentilor si a tinerilor profesionisti care au experienta unei alte culturi decat cea romaneasca, pentru ca “e cruciala perspectiva voastra asupra nevoilor Romanie, asupra prioritatilor pe care tinerii romani ar trebui sa si le insuseasca.” Ambasadorul roman a incheiat cu convingerea “ca tinerele elite pot influenta deciziile politice si pot ghida modul in care institutiile publice raspund preocuparilor lor, indiferent de situarea lor geografica.” Doamna Miculescu vede si cateva moduri in care aceasta s-ar putea realiza: de la simpla impartasire a experientelor acumulate prin intermediul blogurilor sau al altor platforme inovative de comunicare pana la crearea de campanii, de programe comune cu guvernul, cu diferite ONG-uri sau asociatii studentesti romanesti.” In continuare s-a pledat pentru “incapatanare constructiva si actiune dinamica. Pe de alta parte, in calitate de ambasador, doamna Miculescu si-a asumat criticile pe care le-a auzit de-a lungul timpului privind incapacitatea statului in a crea programe viabile care sa incurajeze reintoarcerea tinerilor intelectuali. “Tot ce stiu e insa ca guverne succesive au incercat diverse variante de actiune in acest sens. Deci deschiderea, bunavointa, dorinta de a construi in acest sens exista indiferent de culoarea politica a guvernarilor.” Mai mult poate fi realizat insa prin lansarea unor propuneri concrete venite din exteriorul institutiilor statului. Doamna ambasador si-a incheiat alocutiunea cu convingerea ca noua conducere a Romaniei, oricare ar fi ea, va avea ca una din prioritati identificarea unor solutii de a impiedica tinerii care studiaza in strainatate sa devina la intoarcerea acasa niste “motoare de supersonic puse sa macine graunte.” Programul conferintei a inclus si un spectacol de comedie al actorului Horatiu Malaele, care a descretit fruntile audientei in stilui caracteristic. La acest eveniment au participat pe langa membri GRSPSociety si membri ai comunitatii romanesti locale. Pe parcursul intregului week-end programul Conferintei a fost unul extrem de incarcat, pe agenda gasindu-se atat discursurile invitatilor cat si sesiunile de lucru ale participantilor. Evenimentul s-a incheiat cu Adunarea Generala a GRSPSociety, prilej cu care un nou comitet executiv a fost ales.
